AlfabetulRomânieiîn 26 (?) de numere

Alcool

Campionii lumii la băutură

17,0litri de alcool pur pe cap de locuitor, pe an

În 2019, românul mediu a băut 17 litri de alcool pur, cam 18 beri pe săptămână, în fiecare săptămână a anului. Este cel mai mare consum pe cap de locuitor din lume, potrivit datelor OMS. Iar 35% dintre români declară o beție serioasă cel puțin o dată pe lună, aproape dublul mediei europene.

#1 din 190 de țări (consum pe cap de locuitor)

Surse: ^{[1] [2]}

Ărie de pădure virgină

Ultima pădure a Europei, la fier vechi

20milioane de metri cubi de lemn tăiați anual peste volumul legal

România adăpostește cele mai multe păduri virgine rămase în Uniunea Europeană: 218.500 de hectare inventariate. În același timp, Inventarul Forestier Național estimează că se taie anual cu 20 de milioane de metri cubi peste volumul legal. Adică un camion cu lemn la fiecare 30 de secunde, zi și noapte.

Cele mai multe păduri virgine din UE: 218.500 ha

Surse: ^[3]

Biserici

31 de biserici la un spital

18.300biserici în România, față de 580 de spitale

În 2019, România număra 18.300 de biserici și 580 de spitale. Pentru comparație: 4.000 de școli, 1.500 de licee, 760 de muzee și 90 de cinematografe. După 1989 s-au ridicat mii de lăcașuri de cult noi, multe cu bani publici, în timp ce statul nu a deschis niciun spital public nou (vezi litera Z).

Surse: ^[4]

Cezariene

O naștere din două, cu bisturiul

51,4%din nașterile din România se fac prin cezariană

În 2023, 51,4% dintre copiii români s-au născut prin cezariană, una dintre cele mai mari rate din Europa. Organizația Mondială a Sănătății consideră optim un interval de 10-15%. România a depășit pragul încă din 2010 și de atunci curba urcă constant.

Surse: ^{[5] [6]}

Diaspora

A doua Românie, cu pașapoarte străine

3,1milioane de români trăiesc legal în alte state UE

Românii formează cel mai mare grup de emigranți din Uniune: 3,1 milioane în alte state membre, 22% din total, dublu față de italieni sau polonezi. Estimările ONU urcă la 4,5 milioane la nivel mondial. Adunată, diaspora ar fi a doua țară a României, cât două Bucureștiuri.

#1 în UE: 22% din toți emigranții intra-europeni

Surse: ^{[7] [8]}

Evaziune

TVA-ul care nu ajunge la stat

30,0%din TVA-ul colectabil se pierde pe drum

România are cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană: 30% din ce ar trebui să încaseze statul se evaporă între bon și buget, arată raportul Comisiei Europene pentru 2023. În bani, vorbim de miliarde de euro pe an, suficient cât să acoperi de câteva ori deficitul unui minister mare.

#1 în UE la decalajul de TVA (2023)

Surse: ^[9]

Finanțarea sănătății

Cei mai puțini bani pe un corp european

858euro pe locuitor a cheltuit România pentru sănătate în 2022

Ultimul loc în UE la cheltuieli cu sănătatea pe locuitor: 858 de euro, față de media europeană de 3.685 și de Luxemburg, cu 6.590, de 7,7 ori mai mult. Paradoxul: România are unele dintre cele mai multe paturi de spital din UE, 731 la 100.000 de locuitori.

#27 din 27 la bani pentru sănătate pe locuitor

Surse: ^{[10] [2]}

Gunoi

Reciclăm cât o optime din gunoi

12%din deșeurile municipale ale României sunt reciclate

Doar 12% din deșeurile municipale au fost reciclate în 2022, ultimul loc în UE, departe de media de 49%. Restul merge aproape întreg la groapă: 74% depozitat direct. Ținta europeană pentru 2025 e 55%, iar România e la o treime de drum de ea.

#27 din 27 la reciclare

Surse: ^[11]

Homosexuali

Ultimul stat UE pentru drepturi LGBTI

19%scorul României în Rainbow Map 2026 (ILGA-Europe)

Cu 19 din 100 de puncte, România e statul membru cel mai prost clasat din UE în harta drepturilor LGBTI: locul 42 din 49 de țări europene. Fără parteneriat civil, fără protecție completă împotriva discursului urii, fără recunoaștere legală de gen.

Locul 42 din 49 în Europa; ultimul stat membru UE

Surse: ^[12]

Internet

Fibră de viteză, oameni de hârtie

27,7%dintre români au competențe digitale de bază

România are una dintre cele mai bune infrastructuri de fibră din UE, cu acoperire de rețele de mare capacitate peste media europeană. Și totuși doar 27,7% dintre români au competențe digitale de bază: ultimul loc în Uniune, la jumătate față de media de 55,6%.

#27 din 27 la competențe digitale

Surse: ^[13]

Învățământ

Educația primește restul de la rest

2,9%din PIB a alocat România educației în 2022

2,9% din PIB pentru educație: cea mai mică pondere din UE, la o medie europeană de 4,6%. Legea cere 6%. Diferența, în fiecare an, e cam cât bugetul unui minister care nu se cheamă Educație.

#27 din 27 la finanțarea educației

Surse: ^[14]

Jocuri de noroc

96 de miliarde de lei pe o senzație

96miliarde de lei mizate în 2024, cam 19 miliarde de euro

Peste 96 de miliarde de lei au mizat românii la jocuri de noroc în 2024, arată auditul Curții de Conturi. Circa 1,1 milioane de jucători activi și 464 de firme acreditate. Aceeași Curte a găsit un risc fiscal de 3,1-3,6 miliarde de lei, pentru că oficiul de supraveghere nu a controlat operatorii online, pur și simplu, niciodată.

1,1 milioane de jucători activi, 464 de firme acreditate

Surse: ^{[15] [16]}

Kilometri de autostradă

1.416 km de autostradă, 77 de morți la milion

1.416kilometri de autostradă în folosință la finalul lui 2025

Toată rețeaua de autostradă a României face cât distanța București-Viena. Și pentru că drumurile rămase sunt aglomerate și periculoase: 77 de morți la milion de locuitori în 2024, cea mai mare rată din UE, la o medie europeană de 45.

#1 în UE la mortalitate rutieră

Surse: ^{[17] [18]}

Locuințe

Campioni la înghesuială

40,7%dintre români locuiesc în case supraaglomerate

Cea mai mare rată de supraaglomerare locativă din UE: 40,7% în 2024, la o medie europeană de 16,9%. România e și campioana proprietății private: peste 95% dintre locuitori dețin casa în care stau. Avem case, nu avem spațiu.

#1 în UE la locuințe supraaglomerate

Surse: ^[19]

Mortalitate infantilă

5,5 prunci la mie nu apucă un an

5,5decese infantile la 1.000 de nașteri vii

Cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE: 5,5 decese la 1.000 de nașteri vii în 2022, aproape dublul mediei de 3,3. În Estonia, rata e sub 2. Progres există, dar decalajul față de restul Europei rămâne la fel de mare ca acum două decenii.

#1 în UE la mortalitate infantilă

Surse: ^[20]

Nașteri

Cea mai mică generație din 1930 încoace

145.669copii s-au născut în România în 2025

Cel mai mic număr de nașteri din ultimii aproape 100 de ani: 145.669 în 2025, conform INS. În 1990 se nășteau 314.746 de copii, la vârful din 1967 erau 527.764. Declinul față de vârf trece de 70%.

Surse: ^[21]

Organe

3,4 donatori la un milion de oameni

3,4donatori de organe la milion de locuitori

Penultimul loc în UE la donarea de organe: 3,4 donatori la milion de locuitori în 2020. Spania, lider mondial, are 47. Fiecare punct de diferență înseamnă vieți pierdute pe liste de așteptare care la noi se termină prea des înainte de timp.

#26 din 27 la donare de organe

Surse: ^[22]

Populație

Un milion de români șterși din tablou

−1,07milioane de locuitori pierduți între recensămintele 2011 și 2021

De la 20,12 milioane în 2011 la 19,05 milioane în 2021: România a pierdut într-un deceniu cât al doilea oraș al țării. Și scăderea accelerează, din două direcții care se adună: se nasc mai puțini (litera N) și pleacă mai mulți (litera D).

Surse: ^[23]

Risc de sărăcie

Un român din patru, pe marginea prăpastiei

27,9%dintre români erau la risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024

A doua cea mai mare rată din UE, după Bulgaria, și departe de media de 21%. În 2023 România era chiar pe primul loc, cu 32%. Sărăcia de la noi e și concentrată: în regiunea București-Ilfov riscul era de 12,3%, la jumătate de țară depășește o treime.

#2 în UE, după Bulgaria (30,3%)

Surse: ^[24]

Speranță de viață

Șapte ani furați de la final

76,6ani de viață poate spera un român născut acum

Printre cele mai mici speranțe de viață din UE: 76,6 ani în 2024, la o medie europeană de 81,7. Un spaniol trăiește 84. Diferența față de fruntașii Europei e de peste șapte ani, cam un sfert de generație.

Surse: ^{[25] [2]}

Șpagă

A doua casă de asigurări funcționează cu plicul

18%dintre români au dat bani sau cadouri medicilor, peste costul oficial

În 2022, 18% dintre români au recunoscut o plată informală către doctori sau asistente: cea mai mare pondere din UE, la o medie de 4%. În țara cu cei mai puțini bani publici pe pacient, plicul funcționează ca o a doua casă de asigurări.

#1 în UE la plăți informale în sănătate

Surse: ^[2]

Tineri NEET

Un tânăr din cinci, în afara jocului

19,2%dintre tinerii de 15-29 de ani nu muncesc și nu învață

Cea mai mare rată NEET din UE în 2025: 19,2%, la o medie europeană de 11% și un minim de 5,3% în Olanda. Aproape un milion de tineri români stau în afara pieței muncii și a școlii, exact în anii care ar trebui să fie cei mai productivi.

#1 în UE la tineri NEET

Surse: ^[26]

Țărani

Ultima țară țărănească a Europei

32,6%din toate fermele Uniunii Europene sunt în România

2,9 milioane de exploatații agricole, de două ori mai multe decât în orice altă țară europeană. Împreună produc doar 3,7% din outputul agricol al UE. Ferma medie românească are vreo 4,4 hectare, față de media europeană de 17,8.

#1 în UE la numărul de ferme

Surse: ^[27]

Umbră

A doua economie, cea invizibilă

29%din PIB e economia subterană a României

Un leu din trei se mișcă fără bon și fără contract: economia subterană e estimată la 29% din PIB în 2022, printre cele mai mari din UE, la o medie de vreo 17%. De aici pleacă și decalajul de TVA de la litera E.

Surse: ^[28]

Vacanță

Trei sferturi din țară nu pleacă nicăieri

27,7%dintre români au făcut măcar o excursie turistică în 2024

Ultimul loc în UE la participarea la turism: 27,7%, la o medie de 65,4% și un vârf de 83,6% în Olanda. Pentru majoritatea românilor, concediul e folosit pentru treburi, iar o vacanță adevărată rămâne un proiect de planificat la ani.

#27 din 27 la vacanțe

Surse: ^[29]

X (necunoscuta)

Jumătate din elevi nu o găsesc

49%dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică

La testul PISA 2022, 49% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul minim la matematică, cam dublu față de media OCDE. Adică unul din doi elevi nu poate compara două rute pe o hartă, converti o monedă sau verifica dacă restul primit e corect.

Surse: ^[30]

Zero

Zero spitale noi într-o generație

0spitale publice noi construite de stat de la căderea comunismului

În peste trei decenii de capitalism, statul român nu a construit de la zero niciun spital public nou, nota Al Jazeera într-un reportaj despre sistemul în criză. În aceeași perioadă, paturile publice de spital au scăzut cu 40%: de la 207.001 în 1990 la 125.034 în 2018.

Surse: ^{[31] [32]}